Versete din Biblie Despre Jacob

Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde şi flacăra nu te va aprinde.

Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban, în Haran,

leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât.

Israel a zis lui Iosif: „Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el.

Şi şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe coapse şi a jelit multă vreme pe fiul său.

Fiii Rahelei, nevasta lui Iacov: Iosif şi Beniamin.

Dumnezeu a luat astfel toată turma tatălui vostru şi mi-a dat-o mie.

Dumnezeul lui Avraam şi al lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor să judece între noi.” Iacov a jurat pe Acela de care se temea Isaac.

Apoi, Rebeca a zis fiului său Iacov: „Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau:

din Ieţer, familia ieţeriţilor; din Şilem, familia şilemiţilor.

Şi i-a dat de nevastă pe roaba ei Bilha, şi Iacov s-a culcat cu ea.

El era împărat în Israel Când se adunau căpeteniile poporului Şi seminţiile lui Israel.

Fiii Leii: Ruben, întâiul născut al lui Iacov, Simeon, Levi, Iuda, Isahar şi Zabulon.

Ei au dat lui Iacov toţi dumnezeii străini care erau în mâinile lor şi cerceii pe care-i purtau în urechi. Iacov i-a îngropat în pământ, sub stejarul de lângă Sihem.

Ele se întind ca nişte văi, Ca nişte grădini lângă un râu, Ca nişte copaci de aloe pe care i-a sădit Domnul, Ca nişte cedri pe lângă ape.

Isaac sfârşise de binecuvântat pe Iacov şi abia plecase Iacov de la tatăl său Isaac, când fratele său Esau s-a întors de la vânătoare.

‘Din ziua când am scos din Egipt pe poporul Meu Israel, n-am ales nicio cetate dintre toate seminţiile lui Israel ca să Mi se zidească în ea o casă unde să locuiască Numele Meu, ci am ales pe David să împărăţească peste poporul Meu Israel!’

Căci copiii lui Israel sunt robii Mei; ei sunt robii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

„Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi zi-le: ‘Iată legea jertfei de ispăşire. Vita pentru jertfa de ispăşire să fie junghiată înaintea Domnului în locul unde se junghie arderea-de-tot: ea este un lucru preasfânt.

Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde şi flacăra nu te va aprinde.

Strângeţi-vă, veniţi şi apropiaţi-vă împreună, voi, cei scăpaţi dintre neamuri! N-au nicio pricepere cei ce îşi duc idolul de lemn şi cheamă pe un dumnezeu care nu poate să-i mântuiască.

Domnul meu s-o ia înaintea robului său, şi eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, şi la pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir.”

Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.

Laban însă avea două fete: cea mai mare se numea Lea şi cea mai mică, Rahela.

Cine poate să numere pulberea lui Iacov Şi să spună numărul unui sfert din Israel? O, de aş muri de moartea celor neprihăniţi Şi sfârşitul meu să fie ca al lor!”

Iacov a numit locul unde îi vorbise Dumnezeu, Betel.

Apoi au plecat din Betel şi mai era o depărtare bunicică până la Efrata, când Rahelei i-au venit durerile naşterii. A avut o naştere grea

Tu ai spus robilor tăi: ‘Aduceţi-l la mine ca să-l văd cu ochii mei.’

Tu ai spus robilor tăi: ‘Dacă nu se va pogorî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.’

Tatăl nostru a zis: ‘Duceţi-vă iarăşi să ne cumpăraţi ceva merinde.’

Voi trimite înaintea ta un înger şi voi izgoni pe canaaniţi, amoriţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi.

Şi şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe coapse şi a jelit multă vreme pe fiul său.

Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban, în Haran,

Iosif a murit şi toţi fraţii lui, şi toată vârsta aceea de oameni.

Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Şi Ieroboam s-a sculat şi a fugit în Egipt, la Şişac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt până la moartea lui Solomon.

Rahela a murit şi a fost îngropată pe drumul care duce la Efrata, sau Betleem.

Israel a plecat mai departe şi şi-a întins cortul dincolo de Migdal-Eder.

Da, poporul acesta se scoală ca o leoaică Şi se ridică întocmai ca un leu. Nu se culcă până ce n-a mâncat prada Şi n-a băut sângele celor ucişi.”

Dumnezeu i-a scos din Egipt, Tăria Lui este pentru el ca a bivolului.

Timp de şapte zile, să mănânci azimi, şi în ziua a şaptea, să fie o sărbătoare în cinstea Domnului.