Versete din Biblie Despre God's Provision

Israeliţii au făcut aşa şi au strâns unii mai mult, alţii mai puţin.

Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineaţa.”

Când au isprăvit de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: „Duceţi-vă iarăşi şi cumpăraţi-ne ceva merinde.”

David i-a bătut din zorii zilei până a doua zi seara şi n-a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri, care au încălecat pe cămile şi au fugit.

Astfel, omul acesta s-a îmbogăţit şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat.

Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Iuda, după familiile lor.

dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind poruncile şi rânduielile Lui, scrise în cartea aceasta a legii, dacă te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

Locul acela l-au numit valea Eşcol (Strugure) din pricina strugurelui pe care l-au tăiat de acolo copiii lui Israel.

Cine va cumpăra de la leviţi o casă să iasă în anul de veselie din casa vândută lui şi din cetatea în care o avea; căci casele din cetăţile leviţilor sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel.

El va păzi paşii preaiubiţilor Lui, Dar cei răi vor fi nimiciţi în întuneric, Căci omul nu va birui prin putere.

Iosif a strâns grâu ca nisipul mării, atât de mult, că au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.

Atunci, omul a plecat capul şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului,

Cine va cumpăra de la leviţi o casă să iasă în anul de veselie din casa vândută lui şi din cetatea în care o avea; căci casele din cetăţile leviţilor sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel.

Poporul se risipea şi o strângea, o măcina la râşniţă sau o pisa într-o piuă; o fierbea în oală şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.

Când cădea roua noaptea în tabără, cădea şi mana.

Eu singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine.

Vei trăi din sabia ta Şi vei sluji fratelui tău, Dar, când te vei răscula, Vei scutura jugul lui de pe gâtul tău!”

Israeliţii au făcut aşa şi au strâns unii mai mult, alţii mai puţin.

Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineaţa.”

Sara, nevasta stăpânului meu, a născut la bătrâneţe un fiu stăpânului meu şi lui i-a dat el tot ce are.

Ea s-a dus şi a făcut după cuvântul lui Ilie. Şi multă vreme a avut ce să mănânce, ea şi familia ei, şi Ilie.

Aşa să faci cu toate cetăţile care vor fi foarte departe de tine şi care nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora.

Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.

Copilul acesta îţi va înviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţilor tale, căci l-a născut noră-ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult decât şapte fii.”

Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.

Împăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi alăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor şi nu s-a mai văzut până în ziua de azi.

Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Iuda, după familiile lor.

Să se strângă toate bucatele din aceşti ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăţi şi să le păzească.

Bucatele acestea vor fi provizia ţării pentru cei şapte ani de foamete care vor veni în ţara Egiptului, pentru ca ţara să nu fie prăpădită de foamete.”

Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.

A dat drumul şi unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe faţa pământului.

Au trecut şapte zile după ce a lovit Domnul râul.

Cetăţile să fie ale lor, ca să locuiască în ele, iar locurile goale să fie pentru vitele lor, pentru averile lor şi pentru toate dobitoacele lor.

După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouăzeci şi cinci de ani şi a născut fii şi fiice.

Puneţi-vă dar în inimă şi în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. Să le legaţi ca un semn de aducere-aminte pe mâinile voastre şi să fie ca nişte fruntare între ochii voştri.

Să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori şapte ani, şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.

Dumnezeu a luat astfel toată turma tatălui vostru şi mi-a dat-o mie.

Iosif a strâns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punând în fiecare cetate bucatele de pe câmpul de primprejur.

Iosif a strâns grâu ca nisipul mării, atât de mult, că au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.

Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.”